Vizigoţi.html

 
ca de en es fr it nl no pl pt ru ro fi sv tr vo


 

Vizigoţii (tervingii) au fost un popor de origine germanică, stabilit în Aquitania şi recunoscut ca federat de către împăratul Onorio, care a contribuit la împingerea spre sudul Spaniei a vandalilor şi alanilor. Vizigoţii reprezintă ramura apuseană a goţilor (cealaltă fiind ostrogoţii).

modifică Istorie

În urma invaziei hunilor, vizigoţii, care se găseau pe teritoriul de astăzi al României, trec Dunărea în Imperiul Roman de Răsărit. După ce jefuiesc timp de mai multe decenii provinciile balcanice, ajung sub conducerea lui Alaric I în nordul Italiei, unde jefuiesc în 410 Roma. Romanii sunt obligaţi să încheie pace. Atacurile vizigote vor contribui la criza şi căderea Imperiului Roman. După destrămarea Imperiului Roman de Apus în 476, vizigoţii au jucat un rol important în situaţia europeană pentru alte două secole şi jumătate. În a doua jumătate a secolului al V-lea posesiunile vizigoţilor cuprindeau Galia meridională (Aquitania şi Provenza) şi partea nordică a Peninsulei Iberice, cu capitala la Tolosa.

Au fost la rândul lor împinşi de franci spre Spania la începutul secolului al VI-lea, pe care o cuceresc în dauna vandalilor. Aici au dat viaţă unei societăţi multietnice, în care exista o puternică moştenire politico-administrativă romană. Ei au mutat capitala statului la Toledo. Între 466 şi 480 regele Eurico a emis un cod de legi, care a luat numele său, urmat după câţiva ani de Lex Romana Visigothorum, promulgată de către Alaric II.

Au reuşit să se extindă, în dauna suebilor şi a vandalilor, dar au suferit în 552 când Iustinian a încercat să îi supună, smulgându-le pentru puţin timp coasta mediteraneană. În 589 poporul vizigot, urmând decizia regelui Recaredo, s-a convertit la creştinism. Regatul vizigoţilor cade în urma invaziei arabe din 711.

modifică Vestigii istorice în România

În ţara noastră, la muzeul din Turda se află tezaurul unei prinţese a goţilor, Fraceszca.

All Right Reserved © 2007, Designed by Stylish Blog.