Municipiu.html |
| | | ca | | | de | | | en | | | es | | | fr | | | it | | | nl | | | no | | | pl | | | pt | | | ru | | | ro | | | fi | | | sv | | | tr | | | vo | | |
| |  |
| România |
 Acest articol face parte din seria: |
|
|
|
|
Politica României · Atlas Portal Politica |
Un municipiu (din latină municipium) este o unitate administrativă în România. Acest status este acordat oraşelor mai mari, cu un grad ridicat de urbanizare, cu o populaţie relativ mare, în general de peste 15.000 locuitori, cu un rol economic, social, politic şi cultural însemnat. Acestea sunt criterii relative pentru definirea unui municipiu, neexistând la nivel de lege criterii bine definite pentru acordarea statutului de municipiu. Localităţile care nu îndeplinesc unul sau mai multe din aceste criterii sunt clasificate ca oraşe, sau, dacă nu sunt urbanizate, comune.
Administraţia unui municipiu se numeşte municipalitate şi este condusă de un primar. Municipiul nu are alte subdiviziuni administrative chiar dacă neoficial, municipiile mari sunt grupate în cartiere. Excepţie face însă Municipiul Bucureşti, care are un statut similar cu cel al unui judeţ şi este în mod oficial împărţit în 6 subdiviziuni administrative numite sectoare.
Deşi în limbajul comun municipiile sunt denumite simplu "oraşe", distincţia dintre statutul de oraş şi cel de municipiu este importantă, mai ales la nivel politico-administrativ.
Cuprins |
modifică Etimologie
Originea în limba română este din cuvântul latin municipium. Municipium a fost numele dat oraşelor romane din Italia sau din imperiu care aveau dreptul la autonomie în treburile interne.
modifică Municipii
În România există 104 municipii, împărţite după cum urmează:
modifică Referinţă
- Legea nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi (în română). Monitorul Oficial (6 iulie 2001).