Mihail I.html



Mihail I
Domnitor al Ţării Româneşti
Mircea cel Bătrân şi Mihail I, fiul său. Pictură aflată în bolniţa Mănăstirii Cozia
Domnie	ianuarie 1418 - august 1420 (Asociat la domnie în jurul lui 1408)
Decedat	1420
Predecesor	Mircea cel Bătrân
Succesor	Radu al II-lea Prasnaglava
Urmaşi	Radu Mihail
Tată	Mircea cel Bătrân
Mamă	Doamna Mara

Ducat de argint emis de Mihail I

Mihail I (voievod al Ţării Româneşti între ianuarie 1418 - august 1420), fiu al lui Mircea cel Bătrân şi asociat la domnie fie din 1408 (după P. P. Panaitescu sau O. Iliescu), fie din 1399 (după Nicolae Iorga) sau chiar 1393 (după Emil Vârtosu), are o domnie scurtă şi agitată.

P. P. Panaitescu socoteşte anul de asociere pornind de la faptul că – exceptând câteva documente greşit datate – între 1387 şi 1397 în hrisoave nu este pomenit numele lui Mihail, ceea ce se întâmplă însă începând din 1409. Totodată el socoteşte că documentul citat de Iorga este din 1409, nu din 1399^[1].

În linii mari păstrează politica tatălui său de apropiere faţă de statele creştine în special faţă de Regatul Maghiar şi Moldova continuând, pe aceeaşi direcţie, colaborarea cu comercianţii saşi, chiar din primul an de domnie dând un act prin care „oaspeţilor”, adică saşilor din Heltau (Cisnădie) „şi oamenilor lor anume vlahii” dreptul de a-şi paşte turmele „în munţii noştri”.

Poate tocmai aceste prea bune relaţii cu vecinii creştini atrag urgia turcească. Anul 1419 aduce două campanii otomane, una în primăvara anului, a doua în august, respinse de voievod cu ajutorul maghiar. Luptele se reiau în toamnă, în părţile Severinului, unde, la 28 octombrie, constatăm şi prezenţa regelui Sigismund al Ungariei care dă un hrisov, în calitate de suzeran, mănăstirilor Vodiţa şi Tismana, întărindu-le posesiunile. Cu prilejul acestor noi lupte, ungurii ocupă cetatea Severinului.

Luptele au continuat în 1420, când a avut loc o expediţie turcească de amploare, fiind atacate atât Ţara Românească cât şi Banatul, Transilvania, şi Moldova. În aceste împrejurări tragice, oastea Ţării Româneşti a fost înfrântă, pe câmpul de luptă aflându-şi sfârşitul şi voievodul muntean, alături de cei doi fii ai săi Radu şi Mihail. Urmările campaniei militare otomane din acel an sunt groaznice: în Banat sunt prădate părţile Lugojului. Din Banat, oştile sultanului intră în Transilvania pe la Porţile de Fier şi pradă regiunea Orăştiei. Este asediată Cetatea Albă, dar fără succes, oastea lui Alexandru cel Bun reuşind să respingă pe atacatori. Braşovul este cucerit şi prădat infiorător, întreg senatul oraşului fiind dus în captivitate.

Succesiunea la tronul Ţării Româneşti este asigurată de fratele lui Mihail I, Radu al II-lea Prasnaglava.

modifică Referinţe

1. ^ P.P. Panaitescu, Mircea cel Bătrân, ediţia a II-a, Bucureşti, 2000, p. 63 şi nota de subsol nr. 52

v • d • m Domnii Ţării Româneşti
Basarab I • Nicolae Alexandru • Vladislav I • Radu I • Dan I • Mircea cel Bătrân • Vlad Uzurpatorul • Mihail I • Radu Prasnaglava • Alexandru Aldea • Vlad Dracul • Mircea al II-lea • Basarab al II-lea • Vladislav al II-lea • Vlad Ţepeş • Radu cel Frumos • Basarab Laiotă • Basarab Ţepeluş • Vlad Călugărul • Radu cel Mare • Mihnea cel Rău • Mircea al III-lea • Vlad cel Tânăr • Neagoe Basarab • Teodosie • Vlad (Dragomir Călugărul) • Radu de la Afumaţi • Vladislav al III-lea • Radu al VI-lea • Moise Vodă • Vlad Înecatul • Vlad Vintilă • Radu Paisie • Mircea Ciobanul • Radu Ilie Haidăul • Pătraşcu cel Bun • Petru cel Tânăr • Alexandru Mircea • Mihnea Turcitul • Petru Cercel • Ştefan Surdul • Alexandru cel Rău • Mihai Viteazul • Simion Movilă • Radu Mihnea • Radu Şerban • Gavril Movilă • Alexandru Iliaş • Alexandru Coconul • Leon Tomşa • Radu Iliaş • Matei Basarab • Constantin Şerban Basarab • Mihnea al III-lea • Gheorghe Ghica • Grigore I Ghica • Radu Leon • Antonie Vodă din Popeşti • Gheorghe Duca • Şerban Cantacuzino • Constantin Brâncoveanu • Ştefan Cantacuzino • Nicolae Mavrocordat • Ioan Mavrocordat • Constantin Mavrocordat • Mihai Racoviţă • Grigore al II-lea Ghica • Matei Ghica • Constantin Racoviţă • Scarlat Ghica • Ştefan Racoviţă • Alexandru Ghica • Grigore al III-lea Ghica • Emanuel Giani-Ruset • Alexandru Ipsilanti • Nicolae Caragea • Mihai Suţu • Nicolae Mavrogheni • Alexandru Moruzi • Constantin Hangerli • Alexandru Suţu • Constantin Ipsilanti • Ioan Gheorghe Caragea • Tudor Vladimirescu • Grigore al IV-lea Ghica • Alexandru D. Ghica • Gheorghe Bibescu • caim. Constantin Cantacuzino • Barbu Ştirbei • caim. Ioan Manu, Emanoil Băleanu şi Ioan Al. Filipide • Alexandru Ioan Cuza

v • d • m

Conducători în Dobrogea

jupan Gheorghe • jupan Dimitrie
jupan Tatos • jupan Sacea • jupan Sestlav
Balică • [prinţul Teodor • despotul Dobrotici • despotul Ivanco • Mircea cel Bătrân • Mihail I • Radu al II-lea Prasnaglava • Dan al II-lea