Manea Mănescu.html



Prim-ministrul României, Manea Mănescu.

Manea Mănescu (n. 9 august 1916, Brăila) a fost un politician comunist român.

A fost Ministrul de finanţe al României (1955-1957), membru al CC al PCR (1960-1979, 1982-1989) şi al Comitetului Politic Executiv (1969-1979, 1984-1989). Între 1967 şi 1972 era preşedinte al Consiliului Economic, iar ulterior va deveni viceprim-ministru (din 1972) şi prim-ministru (1974-1979).

În august 1944 a devenit membru al PCR. În mai 1961 a fost decorat cu medalia "A 40-a aniversare de la înfiinţarea Partidului Comunist din România". A fost şef al Secţiei Ştiinţă şi Cultură al PCR. Manea Mănescu a fost ales ca membru titular a Academiei Române.

În 22 decembrie 1989, alături de Emil Bobu, i-a însoţit pe soţii Ceauşescu în elicopterul cu care au zburat din clădirea Comitetului Central PCR în care pătrunseseră revoluţionarii. A fost condamnat penal pentru că, în calitate de membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, a aprobat reprimarea revoluţiei. Conform unui articol din statutul Academiei Române care prevede că sunt excluşi toţi acei membri care au suferit condamnari penale, a fost exclus din Academia Română.

modifică Lucrări publicate

• Statistica calităţii producţiei industriale (EDP, 1965) - în colaborare cu Ludovic Tovissi, N. Rancu şi I. Marcus
• Maşini de calcul pentru mecanizarea şi automatizarea lucrărilor economice şi administrative (Ed. Tehnică, 1966) - în colaborare cu Vasile Biţă, Grigore Grama şi Valeriu Pescaru
• Statistică agricolă şi silvică (EDP, 1968) - în colaborare cu E. Barat, Mircea Bulgaru şi P. Onica
• Metode matematice moderne aplicate în organizarea şi planificarea lucrărilor de construcţii şi montaj (Ed. Academiei RSR, 1969) - în colaborare cu Anatol Macriş şi Vincenţiu Dumitru
• Cibernetică economică (Ed. Academiei RSR, 1979)
• Avuţia naţională (1984)
• Cibernetica şi revoluţia tehnico-ştiinţifică (1988) - în colaborare cu Mihail Florescu şi Eugeniu Niculescu-Mizil