Judeţul Turda (interbelic).html



Judeţul Turda

stemă amplasare
Provincie:	Transilvania
Reşedinţa:	Turda
Populaţie:  •Total 1930:	Locul 183.282 loc.
Suprafaţă:  •Total:	Locul 3514 km²
Perioadă de existenţă:	'
Subdiviziuni:	6 plăşi

Judeţul Turda (1925-1950) a coincis cu teritoriul fostului Comitat Turda-Arieş (1876-1925), reprezentat pe harta de mai sus

Judeţul Turda a fost o unitate administrativă din Regatul României. Reşedinţa judeţului era oraşul Turda. Întinderea administrativă a judeţului Turda a fost identică cu cea a fostului comitat Turda-Arieş, care a existat între 1876-1925.

modifică Întindere

Judeţul se afla în centrul României Mari, în Transilvania, iar actualmente teritoriul lui este împărţit între Judeţul Cluj, Judeţul Alba şi Judeţul Mureş. Se învecina la nord cu judeţul Cluj, la vest cu judeţele Bihor şi Arad, la sud cu judeţele Hunedoara şi Alba iar la est cu judeţele Târnava-Mică şi Mureş.

modifică Istoric

Judeţul Turda, înfiinţat la 24 iunie 1925, a fost unitatea administrativă succesoare a comitatului Turda-Arieş (1876-1925). Judeţul a fost desfiinţat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

modifică Organizare

Între 1918-1925 judeţul Turda a fost împărţit provizoriu în următoarele 6 plăşi:

• I. Plasa Baia de Arieş
• II. Plasa Câmpeni
• III. Plasa Turda
• IV. Plasa Iara
• V. Plasa Luduş
• VI. Plasa Vinţul de Sus

Prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 (promulgată prin Decretul Regal nr.1972 / 13 iunie 1925) ^[1] judeţul Turda a fost reorganizat în 6 plăşi:

• I. Plasa Baia de Arieş
• II. Plasa Câmpeni
• III. Plasa Câmpia Turzii
• IV. Plasa Iara
• V. Plasa Luduş
• VI. Plasa Sânmihaiu

modifică Împărţirea administrativă

• 6 plăşi.
• 7 secretariate comunale.
• 42 secretariate cercuale.
• 1 comună urbană (Turda – capitala judeţului) şi 138 comune rurale.

modifică Comune

modifică Comune urbane

1 comună urbană (Turda, capitala judeţului). 16.000 locuitori la recensământul din 1920. Important centru industrial. Reşedinţa principalelor autorităţi ale judeţului.

Autorităţi publice: Prefectura şi Sub-Prefectura judeţului, Pretura - reşedinţa plasei Turda (până la 24 iunie 1925, după care a fost mutată la Câmpia Turzii), Primăria oraşului, Poliţia şi Serviciul de Siguranţă, Administraţia Financiară, Serviciul de poduri şi şosele.

Justiţia: Tribunalul, Judecătoria de Ocol.

Învăţământul: Revizoratul şcolar, 1 liceu de stat de băieţi (Liceul “Regele Ferdinand”), 1 liceu unitarian de băieţi, 1 şcoală reformat-calvină de fete, 1 şcoală de agricultură, 1 şcoală de horticultură, 1 şcoală civilă-medie de stat de fete, 2 scoli primare de stat, 3 şcoli primare confesionale (1 romano-catolică, 1 reformat-calvină, 1 mozaică).

Culte religioase: 6 parohii (1 greco-catolică, 1 ortodoxă, 1 reformat-calvină, 1 unitariană, 1 evanghelică-lutherană, 1 mozaică).

Asistenţa medicală: Spitalul Judeţean.

modifică Comune rurale

Cele 138 comune rurale (potrivit Anuarului “Socec al României Mari”, ediţia 1924-1925):

Agârbiciu, Agriş, Albac, Bagiu, Baia de Arieş, Băişoara, Banabic, Bedeleu, Beiul de Câmpie, Berchiş, Bicălat, Bistra, Bogata de Mureş, Brăzeşti, Budiul de Câmpie, Buru, Cacova Ierii, Câmpeni, Căpuşul de Câmpie, Cârcedea, Ceagz, Ceanul Deşert, Ceanul Mare, Certegea, Cheţa, Chiend, Chimitelnicul de Câmpie, Cicău, Cioara de Sus, Ciugudul de Jos, Ciugudul de Sus, Ciurila, Coc, Comiţig, Copand, Corneşti, Cristiş, Cucerdea, Dateş, Decea, Dileul Român, Dileul Unguresc, Dumbrău, Feldioara-Războieni, Feneşel, Filea de Sus, Filea de Jos, Ghiriş-Arieş, Ghiriş-Sâncraiu, Grebenişul de Câmpie, Grind, Grind-Cristur, Hădărău, Hărastăş, Hăşdate, Hăsmaş, Hidiş, Iara de Jos, Iclandul Mare, Iclănzel, Indol, Inoc, Lechinţa de Mureş, Lita Română, Lita Ungurească, Ludoşul de Mureş, Luna de Arieş, Lunca, Lupşa, Măgura, Măhaciu, Micuş, Miheşul de Câmpie, Mischiu, Moldoveneşti, Muerău, Muncel, Muntele Băişoarei, Neagra, Oarba de Mureş, Ocolişul Mare, Ocolişul Mic, Ormeniş, Oroiul de Câmpie, Petea de Câmpie, Petridul de Jos, Petridul de Mijloc, Petridul de Sus, Poiana de Arieş, Ponorel, Poşaga de Jos, Poşaga de Sus, Pusta Sâncraiu sau Sâncraiu Deşert, Rachişul de Arieş, Rachişul Român, Runc, Săcalul de Câmpie, Săcel, Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Sălicea, Sălişte, Sând, Sângeorgiu, Sânger de Câmpie, Sâniacob, Sânmarghita, Sânmartinul Deşert, Sânmartinul Sărat, Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Sartăş, Sasavinţa, Şăulia, Şăuşa de Câmpie, Săvădisla, Scărişoara, Şchiopi, Silvaşul Unguresc, Surduc, Şuţu, Tăureni, Ţicud, Trăscău, Tritul de Jos, Tritul de Sus, Tur, Urca, Vaidasig, Vaidei de Câmpie, Velcheriul de Câmpie, Vereşmort, Vidolm, Vidra de Jos, Vidra de Sus, Vinţul de Sus, Zău.

Între 1918-1925 aceste comune rurale au aparţinut administrativ următoarelor 6 plăşi:

• I. Plasa Baia de Arieş: Baia de Arieş, Bedeleu, Brăzeşti, Buru, Ceagz, Cioara de Sus, Lunca, Lupşa, Moldoveneşti, Muncel, Ocolişul Mare, Ocolişul Mic, Poşaga de Jos, Poşaga de Sus, Runc, Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Sângeorgiu, Sartăş, Sasavinţa, Trăscău, Vidolm.

• II. Plasa Câmpeni: Albac, Bistra, Câmpeni, Certegea, Neagra, Ponorel, Scărişoara, Vidra de Jos, Vidra de Sus.

• III. Plasa Turda: Agârbiciu, Bagiu, Banabic, Beiul de Câmpie, Ceanul Deşert, Ceanul Mare, Chiend, Ciurila, Coc, Comiţig, Copand, Corneşti, Cristiş, Ghiriş-Arieş, Ghiriş-Sâncraiu, Indol, Micuş, Mischiu, Petridul de Jos, Petridul de Mijloc, Petridul de Sus, Poiana de Arieş, Pusta Sâncraiu sau Sâncraiu Deşert, Sălicea, Sălişte, Sând, Sâniacob, Sânmartinul Deşert, Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Silvaşul Unguresc, Tritul de Jos, Tritul de Sus, Tur, Urca.

• IV. Plasa Iara: Agriş, Băişoara, Berchiş, Bicălat, Cacova Ierii, Feneşel, Filea de Sus, Filea de Jos, Hăşdate, Hăsmaş, Iara de Jos, Lita Română, Lita Ungurească, Măgura, Muerău, Muntele Băişoarei, Rachişul de Arieş, Rachişul Român, Săcel, Săvădisla, Şchiopi, Surduc, Şuţu.

• V. Plasa Luduş: Bogata de Mureş, Budiul de Câmpie, Căpuşul de Câmpie, Cheţa, Chimitelnicul de Câmpie, Dateş, Dileul Român, Dileul Unguresc, Grebenişul de Câmpie, Grind-Cristur, Hădărău, Iclandul Mare, Iclănzel, Lechinţa de Mureş, Ludoşul de Mureş, Miheşul de Câmpie, Oarba de Mureş, Oroiul de Câmpie, Petea de Câmpie, Săcalul de Câmpie, Sânger de Câmpie, Sânmarghita, Şăulia, Şăuşa de Câmpie, Tăureni, Ţicud, Vaidei de Câmpie, Velcheriul de Câmpie, Zău.

• VI. Plasa Vinţul de Sus: Cârcedea, Cicău, Ciugudul de Jos, Ciugudul de Sus, Cucerdea, Decea, Dumbrău, Feldioara-Războieni, Grind, Hărastăş, Hidiş, Inoc, Luna de Arieş, Măhaciu, Ormeniş, Sânmartinul Sărat, Vaidasig, Vereşmort, Vinţul de Sus.

În prezent, aceste 138 foste comune rurale sunt răspândite pe teritoriile judeţelor Cluj, Alba şi Mureş.

modifică Demografie

În anul 1930 judeţul avea o populaţie de 183.282 de persoane, dintre care 74,4% români, 21,4% maghiari, 2,3% ţigani (rromi), 1,2% evrei ş.a. Ca limbă maternă în judeţ domina limba română (75,1%), urmată de maghiară (22,2%), ţigănească (1,2%) ş.a. Din punct de vedere confesional structura populaţiei era astfel: 42,3% greco-catolici, 33,1% ortodocşi, 14,4% reformaţi, 4,5% unitarieni, 4,1% romano-catolici ş.a.

modifică Mediul urban

În anul 1930 populaţia urbană a judeţului era de 20.023 locuitori, dintre care 49,7% maghiari, 38,9% români, 4,3% evrei, 2,6% germani, 2,4% ţigani ş.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară (53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiş (2,2%), ţigănească (1,2%) ş.a. Din punct de vedere confesional orăşenimea era alcătuită din 30,9% reformaţi, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocşi, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici ş.a.

modifică Învăţământul

• Licee / Şcoli medii: 2 licee de stat de băieţi (Liceul Regele Ferdinand din Turda şi Liceul „Horea“ din comuna Câmpeni), 1 liceu confesional de băieţi, 1 şcoală comercială confesională de fete, 1 şcoală de agricultură, 1 şcoală de horticultură.
• Şcoli primare de stat: 52 române, 10 maghiare.
• Şcoli confesionale: 96 şcoli române (52 greco-catolice, 44 ortodoxe), 10 şcoli maghiare (4 romano-catolice, 4 reformat-calvine, 2 unitariene), 2 şcoli evreieşti.

modifică Economia

modifică Agricultura

Agricultură dezvoltată, pe întinse terenuri cultivabile.

modifică Comerţul

Comerţ activ, mai mult cu produsele judeţului, centrul de desfacere fiind oraşul Turda.

modifică Industria

• Fabrici în Turda: 1 de ape gazoase, 1 de bere, 1 de ciment, 2 distilerii, 1 de mobilă, 1 de pielărie, 1 de produse chimice, 1 de săpun, 1 de sticlă, 1 de var, 1 turnătorie.
• Fabrici în judeţ: ape gazoase, cărămizi, ţigle, fierăstraie pentru fasonat lemnul, mori sistematice, mori de apă, oţet, pielărie, sârmă, spirt, vopsele.
• Mine: Salina Turda (închisă definitiv în 1932).

modifică Legături externe

• Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. - judeţul Turda-Arieş

http://www.turdainterbelica.go.ro

modifică Note

1. ^ Legea a pus capăt provizoratului care domina administraţia după 1918 şi a prevăzut norme unitare de organizare a statului român. Unităţile administrativ teritoriale din România erau: judeţele (conduse de prefecţi), plăşile (conduse de pretori), comunele urbane şi rurale, precum şi satele (conduse de primari).

Judeţele interbelice ale Regatului României

Alba | Arad | Argeş | Bacău | Baia | Bălţi | Bihor | Botoşani | Brăila | Braşov | Buzău | Cahul | Caliacra | Câmpulung | Caraş | Cernăuţi | Cetatea-Albă | Ciuc | Cluj | Constanţa | Covurlui | Dâmboviţa | Dolj | Dorohoi | Durostor | Făgăraş | Fălciu | Gorj | Hotin | Hunedoara | Ialomiţa | Iaşi | Ilfov | Ismail | Lăpuşna | Maramureş | Mehedinţi | Mureş | Muscel | Năsăud | Neamţ | Odorhei | Olt | Orhei | Prahova | Putna | Rădăuţi | Râmnicu-Sărat | Roman | Romanaţi | Sălaj | Satu-Mare | Severin | Sibiu | Someş | Soroca | Storojineţ | Suceava | Târnava-Mare | Târnava-Mică | Tecuci | Teleorman | Tighina | Timiş-Torontal | Trei-Scaune | Tulcea | Turda | Tutova | Vâlcea | Vaslui | Vlaşca

 

	România interbelică --- Români --- Limba română
	Apărare  •  Capitala  •  Conducători  •  Constituţie  •   •  Cultură  •  Populaţie  •  Economie  •  Educaţie  •  Istorie  •  Legi  •  Oraşe  •   •  Politică  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •   •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  •