Judeţul Hunedoara.html



Judeţul Hunedoara

stemă amplasare
Regiune:	Transilvania
Reşedinţa:	Deva
Populaţie:  •Total 2002:  •Densitate:	Locul 19 485.712 loc. 69 loc/km²
Suprafaţă:  •Total:	Locul 9 7.063 km²
Abreviere:	HD
Prefix Telefonic:	(+40) x54 (1)
Consiliul Judeţean:  •Preşedinte  •Adresa web	Mircea Moloţ (PNL) C.J. Hunedoara
Prefectura:  •Prefect  •Adresa web	Dan Aurel Pricăjan Prefectura Hunedoara
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Hunedoara este un judeţ în Transilvania, România.

modifică Istorie

Pentru detalii, vezi articolul  istoria judeţului Hunedoaravezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Magna Curia din Deva.

Primele aşezări omeneşti din Ţinutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criş", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaş" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petreşti" (cu 4500-5000 de ani în urmă) şi "Coţofeni" (perioadă în care s-a extras şi prelucrat pentru prima dată cuprul şi aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" şi - în sfârşit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.

Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac şi complexul de fortificaţii din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munţii Orăştie, în apropiere de prezenta localitate Grădişte, lângă Hunedoara.

În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populaţiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, revoluţia de la 1848 şi lupta pentru unirea cu România.

modifică Geografie

Pentru detalii, vezi articolul  geografia judeţului Hunedoaravezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

modifică General

Judeţul Hunedoara este aşezat pe cursul mijlociu al râului Mureş, în vecinătatea Munţilor Apuseni (N), Orăştiei şi Şureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan şi Parâng (S) şi Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Râul Mare, Crişul Alb, şi Jiul. Depresiunile întinse ale Haţegului şi Zarandului se află pe teritoriul judeţului.

modifică Resurse

Judeţul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro). Alte industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de maşini, chimica, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcţie. Tot aici se găsesc staţiunile cu ape termale de la Geoagiu şi Călan.

modifică Populaţie

Judeţul Hunedoara se întinde pe o suprafaţă de 7.063 km² şi are o populaţie de 426.165 locuitori.

Evoluţia demografică

modifică Căi rutiere

Principala cale rutieră din judeţ este şoseaua DN7, care leagă judeţul cu partea de vest a României (Arad, Timişoara, Oradea). Un alt drum naţional ce traversează judeţul este DN66, care face legătura cu partea de sud a ţării, prin defileul Jiului.

modifică Căi ferate

Judeţul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Braşov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parţial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighişoara - Bucuresti - Constanţa. O altă linie importantă este Simeria - Petroşani - Filiaşi care asigură legătura intre Transilvania şi Oltenia, precum şi linile Ilia - Lugoj şi Brad - Arad. De menţionat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.

modifică Zone etnografice

Frumuseţea şi varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă judeţului Hunedoara un potenţial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ţinutul Pădurenilor, Ţara Zarandului, Valea Mureşului, Ţara Haţegului, Valea Jiului.

modifică Administraţie

modifică Împărţire administrativă

Castelul Corvineştilor din Hunedoara.

Judeţul este compus din 7 municipii, 7 oraşe şi 55 de comune (2007).

modifică Municipii

• Deva (reşedinţa judeţului)
• Brad
• Hunedoara
• Lupeni
• Orăştie
• Petroşani
• Vulcan

modifică Oraşe

• Aninoasa
• Călan
• Geoagiu
• Haţeg
• Petrila
• Simeria
• Uricani

modifică Comune

modifică Consiliul Judeţean

În urma alegerilor locale din 2008 preşedintele Consiliului Judeţean este Mircea Ioan Moloţ, PNL, care a obţinut următoarele rezultate:^[1][2][3]

Rezultatele aceloraşi alegeri locale din 2008 au stabilit următoarea componenţă a Consiliului Judeţean:^[4][5]

modifică Referinţe

1. ^ Biroul Electoral Central (2008-06-06). Preşedinţi de consilii judeţene aleşi. Alegeri locale 1 iunie 2008, rezultate finale. Accesat la data de 2008-06-06.
2. ^ Biroul Electoral Central (2008-06-06). Voturi valabil exprimate şi mandate pe partide şi localităţi. Alegeri locale 1 iunie 2008, rezultate finale. Accesat la data de 2008-06-06.
3. ^ Mesagerul Hunedorean (2008-06-04). Doar patru partide au intrat în Consiliul Judeţean, p. 5.
4. ^ Biroul Electoral Central (2008-06-06). Mandate atribuite pentru consilieri judeţeni. Alegeri locale 1 iunie 2008, rezultate finale. Accesat la data de 2008-06-06.
5. ^ Biroul Electoral Central (2008-06-06). Voturi valabil exprimate şi mandate pe partide şi localităţi. Alegeri locale 1 iunie 2008, rezultate finale. Accesat la data de 2008-06-06.

modifică Legături externe

• Consiliul Judeţean Hunedoara
• Harta interactivă a judeţului Hunedoara
• Descoperiri din judeţul Hunedoara
• Portalul oraşului Deva
• Lista codurilor poştale aferente localităţilor din Judeţul Hunedoara

modifică Vezi şi

Portal România

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Judeţul Hunedoara (interbelic)
• Judeţele României
• Judeţele interbelice ale Regatului României
• Listă de localităţi din judeţul Hunedoara
• Listă de comune din judeţul Hunedoara
• Euroregiunea DKMT
• Galeria de steme şi steaguri ale judeţului Hunedoara

v • d • m Judeţele României
Judeţe	Alba • Arad • Argeş • Bacău • Bihor • Bistriţa-Năsăud • Botoşani • Braşov • Brăila • Buzău • Caraş-Severin • Călăraşi • Cluj • Constanţa • Covasna • Dâmboviţa • Dolj • Galaţi • Giurgiu • Gorj • Harghita • Hunedoara • Ialomiţa • Iaşi • Ilfov • Maramureş • Mededinţi • Mureş • Neamţ • Olt • Prahova • Satu Mare • Sălaj • Sibiu • Suceava • Teleorman • Timiş • Tulcea • Vaslui • Vâlcea • Vrancea
Municipiu cu drepturile judeţului	Bucureşti

Judeţele României	NUTS-I	Macroregiunea 1		Macroregiunea 2		Macroregiunea 3		Macroregiunea 4
	NUTS-II (regiuni)	Nord-Vest	Centru	Nord-Est	Sud-Est	Sud	Bucureşti Ilfov	Sud-Vest	Vest
	NUTS-III (judeţe)	Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj	Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu	Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui	Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea	Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman	Bucureşti Ilfov	Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea	Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş