IAR 330.html |
| | | ca | | | de | | | en | | | es | | | fr | | | it | | | nl | | | no | | | pl | | | pt | | | ru | | | ro | | | fi | | | sv | | | tr | | | vo | | |
| |  |
| IAR 330 | |
|---|---|
 |
|
| Tip | Elicopter de sprijin al infanteriei |
| Constructor | Întreprinderea Aeronautică Română |
| Stare | în producţie |
| Beneficiar principal | Forţele Aeriene Române |
| Bucăţi fabricate | peste 163 |
IAR 330 este un elicopter de luptă produs de IAR sub o licenţă cumpărată de la firma franceză Aérospatiale; a fost una dintre puţinele colaborări în plan militar dintre o ţară NATO şi una din blocul comunist, programul începând în iulie 1974. Au fost produse peste 163 de exemplare, aproximativ 57 fiind exportate (în ţări precum Pakistan, Coasta de Fildeş, Emiratele Arabe Unite, Sudan, Ecuador). Un număr redus dintre acestea erau dotate cu flotoare gonflabile, pentru operaţiuni pe mare.
modifică IAR 330
SA 330 Puma a fost proiectat şi construit de Aérospatiale pentru a satisface o cerere a Forţelor Terestre Franceze în privinţa unui elicopter de dimensiuni medii, capabil să opereze pe timp de noapte ori vreme nefavorabilă.
În 1967, Puma a fost ales şi de Forţele Aeriene Regale ale Marii Britanii, primind denumirea de Puma HC Mk.1. Ca urmare, firmele Westland Aircraft şi Aérospatiale au ajuns la un acord prin care să producă împreună elicopterul.
Primul dintre cele două prototipuri a zburat în 15 aprilie 1965. A fost construită o serie de producţie iniţială de şase aparate, ultimul zburând în 30 iulie 1968.
Primul elicopter din producţia de serie a decolat în septembrie 1968. Pe 25 aprilie 1978 SA 330J Puma a fost certificat pentru funcţionare în condiţii de vreme adversă (inclusiv îngheţ), primul elicopter din afara Uniunii Sovietice care să atingă acest standard.
Un număr de 697 de elicoptere au fost produse în total, până în 1987, când a fost înlocuit de o versiune mult îmbunătăţită, AS 332 Eurocopter Super Puma.
În afară de cele de mai sus, SA 330 a fost produs sub licenţă ori asamblat în Africa de Sud, de Atlas Aircraft Corporation, în România de IAR şi în Indonezia de IPTN.
modifică Programul SOCAT
Ţinând cont de capacitatea de atac redusă a elicopterelor din dotare, Forţele Aeriene Române au demarat un program de îmbunătăţire a unor aparate Puma, în principal prin adăgarea unor componente antitanc şi senzori moderni, păstrând în acelaşi timp capacitatea de transport. Astfel a rezultat programul SOCAT (Sistem Optronic de Cercetare şi Anti-Tanc). Valoarea totală a fost de 150 de milioane de euro, programul începând cu anul 1999; 25 de elicoptere au fost modernizate şi livrate Forţelor Aeriene Române (ultimul în 2005), lucrările fiind executate de societatea comercială IAR SA Braşov în cooperare cu firma Elbit din Israel.
Elicopterul Puma SOCAT este multifuncţional: poate îndeplini misiuni de atac în sprijinul trupelor terestre (distrugerea mijloacelor de luptă blindate, a fortificaţiilor, recunoaştere) dar şi căutare-salvare ori transport de trupe, inclusiv pe timp de noapte ori vreme nefavorabilă. Prin modernizarea sistemelor electronice s-a ajuns la îmbunătăţirea capacităţii de a descoperi şi combate inamcul; de asemenea, sistemele de navigaţie asigură precizie pe distanţe lungi şi zbor la joasă înălţime. Alte îmbunătăţiri constau în implementarea conceptului HOTAS - Hands on Throttle And Stick (manevrarea aparatului şi a sistemelor vitale fără a lua mâna de pe controale) şi capacitatea de a transmite date de cercetare în timp real.
În privinţa sistemelor de armament, elicopterul este dotat cu staţie de avertizare radar şi iluminare laser, dispersoare de ţinte false radar şi capcane termice; din punct de vedere ofensiv, poate folosi rachete anti-tanc, aer-aer, proiectile reactive nedirijate şi tunul turelat de calibrul 20 mm. Ţintele pot fi identificate de la o distanţă de circa 5-6 km, ziua şi noaptea; pentru atacarea ţintelor se pot folosi imaginile transmise prin fibră optică de rachetele lansate anterior.
|
Serie de articole despre IAR
|
| Industria Aeronautică Română |
 |
| IAR Braşov |
|
| ASTRA |
| Avioane Craiova |
| IAR Bacău |
| IAR Buftea |
| IAR Ghimbav |
| SET Bucureşti |
Caracteristici generale:
- Echipaj: 3
- Capacitate: 16 pasageri
- Lungime: 18,22 m ()
- Diametrul rotorului: 15,08 m ()
- Înălţime: 5,14 m (16 ft 10 in)
- Greutate (gol): 3.615 kg ()
- Greutate încărcat: ()
- Greutate maximă la decolare: 7400 kg ()
- Motor: 2× TURMO IV B turbopropulsor, 1.575 cai putere (1.175 kW) fiecare
Performanţe
- Viteză maximă: 258 km/h ()
- Rază de acţiune: 550 km (fără rezervoare suplimentare) ()
- Plafon de serviciu: 4,800 m (15,750 ft)
- Viteză ascensională: 9.2 m/s (1,810 ft/min)
Armament
- Puma
- tunuri NR-23 calibrul 23mm în gondole (2 pe lateralele botului)
- PRND (proiectile reactive nedirijate) S-5K/M calibrul 57mm în lansatoare multiple UB-16-57 (4 puncte de acroşare)
- mitraliere DŞKM calibrul 12,7mm (2 montate in cadrul usilor glisante laterale, de obicei doar una pe partea dreaptă)
- rachete antitanc Malyutka ghidată prin fir (4 şine), utilizate doar la teste
- 4 bombe de 50 sau 100 kg, utilizate doar la teste
- Puma SOCAT
- tun GIAT THL20 de calibrul 20 mm, turelat
- PRND (proiectile reactive nedirijate) S-5K/M calibrul 57mm în lansatoare multiple UB-16-57 (4 puncte de acroşare, uzual doar cele 2 spre interior)
- 8 rachete antitanc Rafael Spike-ER (cele două puncte de acroşare dinspre exterior)
- tun GIAT NC 621 de 20mm în gondolă cu 180 de lovituri (cele două puncte de acroşare dinspre exterior), utilizate doar la teste
