Apă freatică.html

Pompă de apă obiect de muzeu în Kaster Germania

Folosirea în practică a tensiunii superficiale a apei de două insecte în timpul împerecherii

Pânză freatică defineşte ansamblul apelor subterane care se află în golurile scoarţei pământului, care se formează sub acţiunea forţei gravitaţionale a planetei noastre. Presiunea hidrostatică exercitată de aceasta are o valoare care se calculează cu ajutorul formulei lui Pascal (fizician francez, 1623 - 1662).

$p(h) = \rho \cdot g \cdot h$

unde:

p(h) - presiunea hidrostatică ce depinde de înălţimea coloanei de apă; [p] = [unităţi Pascal]

g - acceleraţia gravitaţională; [g] = m/s²

ρ

- Densitate (pentru apă:

ρ

= 1.000 kg/m³);

ρ

= kg/m³

h - înălţimea coloanei de apă; [h] = m

Sub acţiunea forţei gravitaţionale, apele subterane curg prin golurile subterane, la aceasta se adaugă proprietăţile caracteristice apei ca şi efectul capilar (important pentru de plante, sau migrării apei prin rocile poroase), tensiunea superficială a apei care determină formarea picăturilor de apă şi menţinerea solurilor umede. Apa freatică ia parte la recircularea apei în natură, tot în cadrul apelor subterane sunt considerate şi apele fosile care au luat naştere în Sahara cu milioane de ani în urmă.

modifică Formarea apei freatice

Principiul de formare a unei fântâni arteziene
Apa freatică se află sub presiune între două straturi impermeabile de argilă

Apele subterane iau naştere din precipitaţiile care se înfitrează în pământ, sau înfitraţiile de apă din albia apelor curgătoare şi stătătoare (râuri, fluvii, lacuri), această pătrundere a apei prin straturile permeabile (lat. Aquifer) va fi oprită de o rocă impermeabilă (Aquiklud) care joacă rolul unui canal acest sistem de canale poate să fie supraetajat.

Nivelul sau oglinda apei freatice se poate observa în fântâni fiind un indicator al cantităţii de apă subterană (potenţialul hidrologic). Frecvent apele subterane se află sub presiune, ceea ce explică formarea fântânilor arteziene.
Apele subterane, la fel ca cele de la suprafaţă, curg sub acţiunea forţei gravitaţionale, însă viteza de scurgere a apelor subterane este mai redusă, fiind influenţată de natura rocii (mărimea granulelor sau porilor) care joacă şi rolul de filtru, poziţia apelor fiind schiţată pe hărţi hidrografice.
Apele subterane ies la suprafaţă sub formă de izvoare, a căror apă este filtrată şi are o concentraţie diferită în minerale.

modifică Cauze care periclitează apa freatică

Activităţile umane pot să influenţeze negativ calitatea (prin poluarea aerului, solului sau a apelor de la suprafaţă) şi cantitatea apelor subterane (printr-o folosire iraţională a apei). Cauze naturale sunt în primul rând seceta prin cantitate redusă, sau lipsa precipitaţiilor.

modifică Vezi şi

Gospodărirea apelor